Cu toate ca are in subordine oameni specializati in comunicare, in tot mandatul sau de la Cotroceni, Traian Basescu a spus multe, chiar exagerat de multe gogomanii. Totusi, gogomania secolului a fost rostita de curand.
Fostul ministru al transporturilor, care printr-o conjunctura bizara este actualment presedintele Romaniei, a fost intrebat, de un jurnalist de la RRA, cum ajung turistrii straini in Romania daca nu exista autostrazi si drumuri bune. Raspunsul lui Traian Basescu trebuie sa ramana in istorie: “ESTE O REALITATE, TRANSFORMATA IN CLISEU, 70% DIN TURISM SE FACE CU AVIONUL”.
Dupa ce va reveniti din soc, va invit sa mai cititi inca o data gogomania rostita de Traian Basescu. Lasati-ma sa pricep un pic: turistii aterizeaza direct pe castelul Bran, sau direct la Sighisoara, sau direct langa manastirile din Nordul Moldovei? Wow!
E intelegent foc al nostru ales, nu? Mai merita inca 5 ani la Cotroceni? Eu zic sa aterizeze , cu tot cu turismul lui, in Botswana, poate locuitorii de acolo il vor privi plini de admiratie si iubire la cele spuse. La noi in tara, oamenii sunt saraci, sunt amarati, sunt frustrati, sunt umiliti, dar nu si prosti. Nu poti sa apari in fata natiunii si sa ne insulti inteligenta chiar asa gratis.
Cum era vorba aia, dupa ce l-au suspendat cei 322 de parlamentari? Sa nu vorbesc? Asta vor ei… Tu ce vrei? Sa vorbesti, dar din afara politicii, ca telespectator!
TRECEREA ÎN REZERVA A MARESALULUI…BASESCU
Unele voci mediatice din apropierea Cotroceanului au lasat de înteles faptul ca însusi luminatul nostru fiu din popor a fost magistralul autor al textului prezentat la tribuna Parlamentului sub forma unui discurs de aproape doua ore, a unui fel de raport de activitate pentru un cincinal, a unei lungi dari-de-seama, a unui bilant exclusiv pozitiv în fata alesilor si alegatorilor, despre maretele realizari din timpul domniei domniei(!) sale, iar despre esecuri si promisiuni neonorate ne-a cam dus cu presul sub care a ascuns gunoiul…. Aceleasi voci au confirmat înca o data rolul decorativ al consilierilor prezidentiali si au încercat sa puna mina obosita, molcoma si monotona a primului orator al tarii pe seama efortului de peste noapte, de a-si scrie singur discursul. Din pacate, stors de enregie, a aparut în fata natiunii alt Basescu, fara valga si vervsa, fara glumele cu poante originale, lipsite de subtilitate, la care însusi râde triumfal primul si
de multe ori singurul, fara aerul dezinvolt, fara complexe …Spre deosebire de discursurile geniale ale mult iubitului si stimatului fost prim presedinte si ultim împuscat, sa-mi fie iertata nepotrivita comparatie si gluma proasta, acesta a fost o dare-de-seama fara dare de mana, mai corect spus “fara a da din mana”, ci doar din gura tacanit si sacadat, foc cu foc, sa nu rateze tinta cu rafale,graind uneori cu poticneli si ezitari de articulare, uzitând – nu i-as zice chiar limba – o limbuta cam de lemn din esente mai moi, dar nu exotice, sa-i zicem xilem din trunchi de trandafir(!) ca trimitere rautacioasa la originile feseniste, pre-pedeseriste. Acum ni s-a înfatisat precum un maresal înfrânt, nu ca unul victorios, ca un comandant spasit care a câstigat mai multe lupte dar a pierdut razboiul si vine în fata marelui stat major împovarat si incomodat ca trebuie sa ascunda esecul manevrând abil, treacând în revista doar victoriile, importante ce-i drept, dar marcat de teama ca va fi tras la raspundere pentru înfrângerea finala si fatala, pentru prea multele si inutilele sacrificii, pentru capitulare si închinarea steagului…Dar nici nu i se pot trece cu vederea Basescului multele merite. Chiar si redutabilii sai inamici de pe frontul axei Cotroceni-Londra-Casa Alba îi recunosc, neavând încotro, sa nu para (si mai) ipocriti si îngâmfati, multe miscari de trupe si pozitii castigate cu dibacie napoleonica, uneori kamikazice, la risc. Iar de un an, sa recunoastem, cu criza pe cap, dupa ce Tariceanu, risipitorul general liberal al trupelor aliate cu pesedeaua, a împutinat cazarmamentul si a epuizat resursele si rezervele înainte sa-si piards gradele, onoarea si drapelul, maresalului Basescu i s-a cam înmuiat bastonul, desi si-a adus la cârma cârmelor(!) ostirii propriul aghiotant pe care l-a avansat direct de la locotenet la general, îi este foarte greu, si mai greu decât în urma cu doi ani si ceva când, bazându-se pe soldatime, pe racari, pe caprari, pe veterani, pe prostime…a facut fata cu bine dusmanilor uzurpatori care si-au unit trupele de elita alcatuite din mercenari politici si mediatici, în tentativa de a-l destitui. Ori, acum, în marea batalie pentru ocuparea dealului si palatului Cotroceni, trebuie sa lupte în plus si cu un adversar invizibil, ca o molima – criza , sa gaseasca explicatii în fata ostasilor pentru solda împutinata, pentru hrana proasta, pentru uniformele învechite, pentru bocancii gauriti, pentru vântul care le sufla în ranita de le vine sa-si puna masca de gaze când îi asalteaz frigurile si facturile de toamna-iarna, dar mai ales imputitele de banci…Caci comandantul suprem se teme nu de colonelul Geoana, nu de…lent-colonelul Antonescu, nu de maiorul Oprescu, nu de capitanul(!) Vadim , nu de plotonerii si soldatii fara baston în ranita goala, dar care aspira la gradul de maresal, nici de mercenarii mogulilor si multii mici inamici securici,…Mie, darea-de-seama a unui alt Basescu, de asta data apasat, mâhnit, osloit si marcat, mi s-a parut, contrar parerilor celor mai multi analisti si ziaristi, un discurs de adio, de trecere în rezerva…
Si cand te gandesti cat cautau sa ne distraga atentia cu locotenentii interlopi pe care tot ei ii intretineau pentru scamatorii si pt acoperirea crimei organizate.
Cum se explica mafiotii care misuna in jurul anumitor sucursale de banci folositi drept camere de supraveghere si care deturneaza schimbul valutar la negru iar tepele curg fara sa observe cei din banci ce se intampla in jurul lor nici daca se primesc reclamatii la politie, cum altfel se explica multi patroni ce incearca sechestrarea muncitorilor prin forme subtile ori chiar pe fata, cum se explica impuscaturile si jafurile de la casele de schimb, cum se explica disparitiile de persoane, cum altfel se explica cazurile neelucidate ce se inmultesc si din care televiziunile se aleg cu sume enorme, cum se explica inmultirea accidentelor mai ales rutiere acoperite de la prima umbrela a unei legislatii exigente si binevoitoare, cum se explica faptul ca un politist iti spune cu gura lui ca in fata statului nu ai decat de pierdut, ca si cum statul nu are alta preocupare decat sa te faca sa pierzi, cum se explica controlul asupra carora cauta sa scape de Romania in alte tari macar sa supravietuiasca si o dau in bara tot mai rau fara sa gaseasca in cele tari decat propte din deal in vale care sa-i faca mai oropsiti pe cei multi, mai controlati, mai folositi pt inavutirea altora…Oare se poate inventa un cuvant care sa denumeasca, sa reflecte civilizatia ce s-a format in Romania? De unde am importat-o? Care doctrine i-au dat nastere?
Si o ultima chestiune, unde au fost doctrinele religioase pana acum, au dormit? Cu ce ne-au fost de folos? Nu au dormit. Ne-au atras recurgand pana la asimilarea fortata, ne-a inrait si ne-au dat cu piciorul in fund.
[...] In concluzie, indiferent cat ne-am stradui sa ne construim infrastructura, mereu vom fi cu multi ani in urma multor tari de pe planeta asta. Si stiti de ce? Cand venise “trenul” dezvoltarii infrastructurale, noi eram cu mana bagata pana-n cot in bugetul statului, si l-am ratat. Iar cand suntem atentionati ca de la infrastructura porneste totul, noi spunem ca “70% din turism se face cu avionul“. [...]
I’m happy I discovered this webpage, I couldnt discover any info on this matter before. Also operate a niche site and if you wish to ever interested in a little bit of guest writing for me if possible feel free to let me know, im always look for people to check out my webpage. Please stop by and leave a comment sometime!