Cand eram mai mici, recurgeam la comportamentul urmator: cand nu ne convenea ceva, o faceam pe suparatii, spuneam ca nu ne mai jucam, iar daca eram si liderul acelui grup, toti se rugau de noi ca sa revenim pe terenul de joaca, avand promisiunea ca vom capata acel lucru pentru care ne-am lasat rugati.
Este o tehnica de persuasiune care prinde, mai ales daca receptorul este unul preponderent afectiv, si mai putin rational. Aceasta tehnica a fost adoptata si de politicieni in nenumarate cazuri.
Facand o legatura cu titlul acestui articol, Traian Basescu afirma ca exista posibilitatea ca acesta sa nu mai candideze pentru un nou mandat la Cotroceni. Aceasta recurgere la sentimentele electoratului a mai facut-o si acum 5 ani de zile, cand a creat acea binecunoscuta stare lacrimogena, luandu-i locul lui “draga Stolo”. E posibil ca si in aceasta campanie electorala, actualul presedinte sa arunce “injectia” pe piata ca nu va mai candida, iar ultrasii lui (care fie vorba intre noi, sunt destui de multi), vor crea manifestari de strada, cu pancarte “Base, te iubim!”, rugandu-l public sa revina pentru o noua candidatura. Dupa aceea va iesi in fata poporului, dupa ce va face “o baie de multime” si va spune “Daca poporul ma vrea, eu voi candida. Nu ma pot opune vointei poporului”, si astfel acul simpatiei va fi iarasi … erect.
Exista posibilitatea ca aceasta ipoteza exprimata de mine mai sus sa fie o mare aberatie, sau poate nu. Deci, daca vi se pare ca aberez, nu ma luati in seama. 
[...] Strategia de campanie a lui Base? [...]