Ciprian Nastasiu, fostul adjunct al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a cerut, anterior demiterii sale, monitorizarea lui Dan Voiculescu, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Theodor Stolojan, Doru Cocos, Attila Verestoy, intr-un dosar disjuns din cel referitor la privatizarile strategice.
Prea putin conteaza daca sau nu monitorizarea a avut succes sau nu. Ce ma intereseaza pe mine este cum de demnitari ai statului, oameni cu potenta poltica si cu putere decizionala ajung sa fie suspecctati de activitati infractionale. Cum de nu sunt eu cel suspectat sau vreo alta persoana obisnuita? Cum de, mereu. mereu, aceleasi persoane politice ajung sa fie suspectate de infractiuni grave: privatizari ilegale, constituiri de grupuri infractionale, spalari de bani etc ?
Sa stabilim foarte clar, respect si sustin principiul prezumtiei de nevinovatie. Fara acesta ne-am transforma din nou intr-o dictatura. Totusi, imi pun intrebarea: de ce permanent apar aceste sesizari din partea procuraturii? Si, atentie: Verestoy, Cocos, Stolojan, Udrea et Co. nu sunt in Opozitie ca sa spuna ca-i tracaseaza cineva politic! Nu! Sunt la putere. Deci, cel putin din acest punct de vedere putem sta linistiti! N-o fi nici procuratura asta vreo usa de biserica dar, nici idioti nu sunt, sa se bata cu oamenii puterii! Pe fata? Sau lucrurile au ajuns pana la nivelul in care capacul nu mai poate sta pe oala?
Asta e intrebarea mea pentru ziua de astazi: de ce mereu apar aceleasi nume in dosarele procuraturii ?
P.S. Un articol fabulos in publicatia franceza La Croix: Romania poate da lectii de coruptie intregii Europa! Presa straina deja s-a obisnuit sa se stearga cu imaginea Romaniei in trei litere, deci suntem pe drumul cel bun …
Publicatia franceza si altele, din alte tari, chiar au dreptate, Romania ESTE un etalon de coruptie.
Confuzia care se face intentionat, intre prezumtia de nevinovatie si averile aparute ILOGIC, peste noapte, vor accentua aceasta stare de stat mafiot, in care se afla Romania, pana cand cinava, sau mai multi, vor intelege ca democratia nu inseamna anarhie.