Nu am inteles niciodata ce legatura are datul cu mopul, crosetatul, tunsul oilor, jucatul cu lopatica cu meseria de politician, si mai ales intr-o campanie electorala. Politicienii, din cate stiu eu, se ocupa cu cele mai serioase lucruri intr-o tara. Sau cel putin in teorie.
Pe sistemul “hai sa ne prostim cumva electoratul la tv” a mers si Elena Basescu. Aceasta a inceput sa citeasca povesti copiilor, cand putea la fel de bine sa faca ture prin tara si sa abureasca lumea cu proiectele sale. Barem ultimul lucru ar fi avut efect in campania sa, mergand pe premiza ca inca mai exista electorat de prostit. Vad ca e din ce in ce mai la moda ca intr-o secunda sa vorbesti despre lucruri serioase, gen: autostrazi, criza, salariile profesorilor etc, iar in secunda urmatoare sa cazi in derizoriu cu tot felul de tampenii.
O intrebare pentru domnisoara Basescu: In Parlamentul European cand o sa fie nevoie de domnia sa intr-o dezbatere serioase despre legile europene, dumneaei cum o sa raspunda acestor provocari? Tot cu povesti cu imparati, printese si balauri?
