Domnul Ovidiu Mihalache, senior-editor la Revista Q-Magazine, mi-a dedicat un articol, ca raspuns la postarea mea Manualul “micului jurist”, cadou de la mine pentru Emil Boc.
Mi-a placut, de ce sa nu recunosc. Mi-a placut foarte mult abordarea subiectului si stilul domniei sale. Inconfundabil. Sper sa va placa si voua asa cum mi-a placut si mie. Lectura placuta!
Nicu Dragoi, Ovidiu Mihalache, Tanase Tasente - Palatul Elisabeta, la ziua Majestatii Sale Regele Mihai
Coruptie, Sorin Apostu si Tashy
Ce le place de obicei partidelor politice, mai ales la nivel local, este sa atraga activisti „de pluton”. Ceea ce nu este cazul lui Tashy, care nu cred ca isi va gasi realmente vreun loc in politica locala, ci doar in cea bucuresteana. Iar asta doar daca se va nimeri la locul potrivit, la momentul potrivit, dar mai ales daca propria lui mentalitate se va potrivi cat de cat cu comportamentul politic al partidului pe care noi il intuim deja!
Teoria si practica dreptatii
Comentand “supararea” lui Tashy referitor la episodul degradant al primarului din Cluj, teoretic el are dreptate. In schimb, practic, nu prea are. Atunci cand premierul “de buzunar” spune ca domnul Apostu “trebuie sa isi demonstreze nevinovatia” nu se refera la capitolele din diversele legi, ci il indeamna de fapt, sa isi angajeze avocati dintre cei mai buni si dintre cei mai “influenti”. La acest lucru se referea Emil Boc atunci cand ii ura lui Sorin Apostu sa “isi demonstreze nevinovatia”.
Da. Tashy are dreptate in mod principial. Intr-un stat “de drept” vinovatia trebuie probata. Dar in statul autoritar instaurat dupa 2008, e mai simplu ca, printr-un concurs de bani si de politici sa iti “demonstrezi nevinovatia”, decat sa lasi Procuraturii sa iti demonstreze vinovatia. Iar o data cu demonstrarea “propriei tale nevinovatii” statului ii va fi imposibil sa te mai “caute” pentru alte probleme! Asta si deoarece, dupa cum ati putut remarca, tinerii judecatori sunt doctoranzii avocatilor care ii reprezinta pe infractori in instanta !
Practica teoriei si dreptatea
Romania traieste totusi o perioada fasta atata timp cat nu are decidenti politici, ministri sau parlamentari croiti dupa calapodul lui Tashy. Daca toti am “curge” politic asa cum ne vede Tashy prin lupa lui, atunci s-ar putea ca multe borduri sa nu mai fie scoase de la locurile lor ca sa fie inlocuite cu false pietre turnate din beton ieftin.
Nu exclud ziua in care branza machidonilor de la Stejaru, de exemplu, sa fie totusi mai scumpa decat zerul chimic pe care spaniolii ni-l vand “pe post de cascaval”. Dar nu exclud nici varianta in care Constitutia, asa cum o citeste Tashy, sa fie citita doar de la stanga la dreapta si nu in raspar asa cum o citesc altii in anul de gratie 2011.
Practica dreptatii poate inflama multe spirite tinere care, daca nu sunt atent cultivate se pot transforma rapid in spirite “justitiare”, ceea ce este si cazul domnului Tashy. Adrenalina politica este ceea ce ii prisoseste lui Tashy, dar ea nu este dublata de acea experienta care sa-i spuna cand sa se opreasca. Ceea ce este bine din foarte multe puncte de vedere.
Motoarele dezvoltarii politice sunt alimentate doar de generatiile lui Tashy. Ce este trist este faptul ca Tashy nu este un fenomen, ci doar un punct ! Daca ar putea genera ceva mai mult, ar fi excelent.
Generatia lui Sorin Apostu a construit altceva: o generatie la varsta anilor 40, pentru care adrenalina politica nu mai cuprinde dezbaterea politica pentru care insista Tashy, ci se bazeaza pe sutele de mii de euro pe care ii primeste fiecare pentru “manevrele” facute “din pix”. Politica acestei generatii pervertite nu mai are nimic de-a face nici cu dreptatea , nici cu teoria, ci doar cu practica.
Ar fi prea mult sa facem o disertatie intre generatia lui Tashy si cea a lui Apostu, dar ca exercitiu de imaginatie putem sa facem asta: unii se zbat sa ajunga acolo unde vor scriind lucrari stiintifice (precum doctorandul Tasente Tanase), iar altii cred ca li se cuvine sa fie deja nascuti “acolo sus” doar fiindca aproba executarea unor lucrari.
E doar o diferenta de adrenalina … politica … sau infractionala!
Ovidiu Mihalache, fost consilier militar al Casei Regale, Senior-Editor la Revista Q-Magazine
Ovidiu Mihalache si Majestatea Sa Regele Mihai
Adrenalina politica curge prin sangele romanului.La unii se prezinta sub forma de rudiment.In conditiile in care tara se zbate intre viata si mparte, pasivitatea transforma individul intr-un cadavru viu.La unii adrenalina curge in nestire dar, telul este catastrofal:furtul, distrugerea tarii pe termen scurt.Pentru acestia nu este de baza pregatirea intelectuala.La altii adrenalina in exces curge dar, dublata de constiinta si dorinta de instaurare a ordinii, respectarii legilor si restabilirea adevarului istoric, adrenalina prin subiecti precum Tasente Tanase trezeste constiintele!
Sincer inteleg "ingrijorarea domnului Boc" parerea mea orice politician de la revolutie si pana in prezent poate fi oricand in locul domnului Apostu probabil asta a fost motivul pnt care i a dat acest " sfat" si cu siguranta cu toti spera sa beneficieze de aceasta "prezumtie de nevinovatie"(acum am reusit sa citesc foarte interesant exact cum ma asteptam)