Prietenei mele, Liliana Mihai, i s-a facut o mare nedreptate, ca sa nu-i zic “mizerie” de cei ce conduc redactia ziarului Uups, ziar la care jurnalista activa pana de curand. Eu, ca prieten, e de datoria mea sa-i fiu alaturi si s-o sprijin in aceste momente mai putin placute prin care trece. In urma unui abuz grosolan impotriva ei, Liliana a decis sa-si dea demisia de onoare. Referatul intocmit impotriva ei, pur si simplu, nu se sustine pe nimic concret, pe niciun argument solid.E o mare frectie, un pretext penibil si inept.

Liliana Mihai a dat dovada de caracter si, la insistentele mai multor fosti colegi si prieteni, aceasta si-a exprimat opinia, in scris, vis-a-vis de problema pe care v-am prezentat-o mai sus. Iata reactia sa de pe blogul sau personal:

Este nevoie, cred, sa fim sinceri cu altii si cu noi insine macar din cand in cand. Tin la conceptul si la demersul de sinceritate fara de care nu am putea fi liberi, iar eu nu ma imaginez trecand altfel prin aceasta viata decat ca un om liber. Am evitat totdeauna sa-mi incarc constiinta cu secrete, cu minciuni si asta stiu ca m-a facut si ma face incomoda pentru multi. Dar daca am ales sa fiu jurnalist cred ca e o datorie de onoare pe care o am sa spun lucrurilor pe nume, cel putin asa cum le vad eu.
In urma cu doua zile am demisionat de la ziarul la care scriam pentru ca am considerat sub demnitatea mea de profesionist sa “inghit” o mizerie si sa trec mai departe. Unii dintre voi ma cunoasteti de foarte multi ani, imi sunteti chiar prieteni, imi stiti caracterul, felul de a fi si de a reactiona. Ceilalti ma cunoasteti mai putin, poate doar din auzite, de aceea aceasta marturisire de onoare folositi-o ca un prilej de a afla mai mult despre mine. Cred, mai departe, ca renumele pe care l-am capatat din 1996 incoace ca bun ziarist, imi da dreptul si ma obliga, in acelasi timp, sa expun parerea mea fata de anumite situatii, aflate mult sub notiunea de profesionalism, carora am fost nevoita sa le fac fata si – recunosc – nu am reusit, in final alegand sa demisionez. Am facut acest lucru pentru ca asa cum niciodata nu am putut cobori stacheta, nu aveam niciun motiv sa o fac acum.
OK. Dupa ce o lume intreaga a aflat despre ziarul nostru ca urmare a faimosului articol “Heil, Mazare!”, a carui semnatara am fost si care a avut un impact colosal datorita fotografiilor facut de colegii mei paparazzi Ciprian si Costin (va salut, baieti!), exact la o saptamana, m-am trezit cu un referat intocmit, semnat si stampilat de conducerea firmei prin care eram sanctionata cu 10% din salariu si amenintata cu desfacerea contractului de munca la urmatoarea abatere. Care sunt reprosurile pe care sefii mei le-au formulat vedeti chiar in referat:

Se vorbeste, asadar, despre serioase deficiente care afecteaza produsul editorial al cotidianului Uups. Intr-adevar, a fost cred singurul ziar constantean care a starnit vreodata valva pe intreaga planeta. Este o deficient catastrofala. Da, exista deficiente in Uups, personal am atras mereu atentia asupra lor, dar TOATE au fost trecute cu vederea. Voi explica asta.
Sa luam partea funny:
1. Se spune ca am ratat stirea “Manastireanu sef la Gardieni Publici”. Colegii ziaristi din Constanta probabil se tavalesc de ras citind asta deoarece domnul Adrian Manastireanu este, pana una-alta, director la Delfinariu. Da, il putem considera seful gardienilor publici numai daca delfinul Mark, Dumnezeu sa-l ierte, era in timpul liber si gardian public. Intr-adevar, am avut o discutie acum vreo doua saptamani cu directorul-adjunct al ziarului, Marius Calcan, despre faptul ca un personaj anume dintr-o institutie publica a incercat sa ma induca in eroare furnizandu-mi aceasta informatie, cum ca dl. Manastireanu ar fi fost numit la corpul gardienilor, dar tentativa a fost descoperita si anihilata. In mod absurd, acum mi s-a reprosat ca mi-a scapat o stire… inexistenta.
2. “Mazare cercetat de Parchet”. Este vorba despre plangerea facuta prin e-mail-ul lui personal, fara sa-mi spuna vreodata ca sa stiu ce sa urmaresc, chiar de catre directorul care semneaza acest referat. Precizarea este ca eu l-am anuntat marti dimineata ca plangerea sa este verificata la Parchet. Nu conteaza, dupa ce l-am anuntat, s-a considerat ca… am pierdut stirea.
3. “Incompatibilitatea primarului Radu Mazare”. Aceasta a fost o notita data de Agerpres care obtinuse o informatie de la A.N.I., adica nu dintr-o sursa locala, despre faptul ca Radu Mazare urmeaza sa fie verificat pentru ca in anul 2003 a avut pentru scurt timp si calitatea de administrator la o firma private. Stirea aparuse pe fluxul Agerpres marti, dar cotidianul Uups nu are abonament la aceasta agentie, nu-mi ramanea decat sa sparg site-ul Agerpres si, iertati-ma, dar hacker nu sunt. Nu vad cum a fost aceasta o stire “omisa in ultimele zile” din moment ce aparuse cu cateva ore inainte de acest referat.
Am spus ca voi explica deficientele din redactie. Pai, se spune in continuarea referatului ca am avut “abordari defectuoase in relatia cu colegii”. Evident. Aceasta este interpretarea lor pentru faptul ca am semnalat ca in ziarul Uups se publica material luate prin clasica metoda copy-paste de pe internet. Mai grav, aceste materiale au fost aprobate de directorul editorial si chiar puse pe pagina intai de mai multe ori decat imi pot eu aminti acum. O sa va exemplific, concret, cu situatiile pe care le-am semnalat si sefilor mei. Urmariti link-urile si comparati.

Cazul nr. 1:

http://www.uups.ro/index.php?s=Stela+Popescu
http://www.protvintl.ro/noutati/emisiuni/mihaela-tatu-a-petrecut-o-zi-alaturi-de-stela-popescu.html

Veti observa fraze intregi in materialul publicat de Uups care seaman izbitor, ca sa nu folosesc alt termen, cu un articol publicat pe site-ul Pro TV International acum doi ani!

Cazul nr. 2:

http://www.uups.ro/inainte-de-a-fi-vedeta-hot-inna-vindea-papuci-la-neptun.html
http://www.evenimentul.ro/articol/inna-nu-cinta-fara-bodyguarzi.html

Prima parte a acestui articol imi apartine. Beleaua vine in partea a doua, o completare de mare “valoare” adusa materialului meu de o colega de redactie. Textul adaugat de ea este identic, aproape cu punct si virgula, cu cel publicat de un ziar din Moldova cu o zi inainte.
Probabil, de aici si de la alte situatii similare in privinta carora nu am putut sa tac deoarece am considerat ca lipsa totala de profesionalism din aceasta redactie afecteaza si imaginea mea, se trage “abordarea defectuoasa”.
In fine, se mai spune ca aceasta este ultima masura administrativa luata in privinta mea, ca si cum ar mai fi existat vreuna. Dar eu stiam ca atunci cand se face referat unui angajat, se intruneste o comisie de disciplina, asa spune legislatia muncii. Sa o ignoram, ca niste ziaristi deontologi ce suntem! Va asigur ca as avea mult mai multe de spus, dar ma limitez la a explica acest referat.
Concluzia mea dupa trei luni de Uups este ca aceasta investitie este sabotata serios din interior. Ceea ce ma frapeaza este ca un tip foarte inteligent, cum este Carol Dichiu, actionarul majoritar, este singurul care nu s-a prins, ba mai mult dumnealui este sigur ca a luat o decizie foarte buna numind un director editorial fara experienta in presa sau ,oricum, cu o experienta aproape nula si care isi dovedeste zilnic incompetenta. Spun toate astea si cred ca se intelege ca, odata ce am demisionat, nu as mai putea fi suspectata ca urmaresc vreo functie in acea redactie asa cum se barfea pe la colturi pana acum.
Despre Marius Stirbu, cel care a semnat referatul, paradoxal, nu pot vorbi decat de bine, il respect in continuare, stiu ca s-a profitat de faptul ca este mult prea stresat si ocupat ca sa mai fie la curent cu realitatile redactiei si ca i s-a bagat acest document sub nas si l-a semnat ca primarul. Bine, ar fi putut sa se intrebe daca chiar asa stau lucrurile, dar sa zicem ca s-a gafat.
Ma gandesc ca, daca in general presa independenta nu exista, si atunci cand se incearca tot nu se poate. Romanului ii este genetic impregnata calitatea de a strica ce este bun. Pana nu face el o combinatie, o manevra, pana nu da din coate pentru ciolan, nu poate dormi linistit. Uups chiar ar fi putut fi o sansa. O sansa pentru o presa libera, pentru adevarul gol-golut, pentru verticalitate si probitate morala si profesionala. Ar fi putut, dar… nu este, cel putin deocamdata. Eu le doresc celor de acolo succes, nu port pica nimanui, dar nu am putut permite unor persoane care, pana una-alta, sunt no name-uri in domeniu, sa spuna doar varianta lor si sa faca aprecieri fondate doar pe imaginatie si pe faptul ca se autodeclara “foarte trendy” sau “foarte mondene”. Intr-adevar, profesionalismul nu e deloc “trendy” in Romania, ceea ce a demonstrat, inca o data, si acest referat. Vorba lui Mircea Badea: ei, deontologii…

Articole din aceeasi sfera

• 02/12/2009 -- Greseala in presa: Nu Principesa Margareta a Romaniei a murit! (0)
• 10/11/2009 -- Teme proiecte seminarii si examen – Aspectele psihosociale ale comunicarii – Masterat de comunicare, anul 2, Universitatea “Andrei Saguna” Constanta (3)
• 06/11/2009 -- Presedintia, o palarie mult prea mare pentru Basescu? (4)
• 28/10/2009 -- Boc ar vrea sa-l “impauneze” pe Mircea Badea, dar il incurca vremea (3)
• 14/10/2009 -- De ce il vrea Crin Antonescu premier pe Klaus Iohannis? (3)